De Eugen Matzota
Vrem, nu vrem, România este silită să facă mai dintotdeauna ceea ce se dictează în altă parte, nu la București.
Marile Puteri își întind influența nu doar peste noi, ci peste toate statele mai mici, și nu prea avem de ales…
Dar, totuși…
Dacă am tot așteptat să vină americanii atâta timp, e clar că suntem răbdători. Capul plecat, sabia nu-l taie, zice românul obedient și șmecher, în același timp.
În toți acești ani în care, aparent, toți i-am așteptat pe americani, alții s-au ridicat împotriva rușilor, tot oameni și ei, ca noi. Cei care s-au răzvrătit la Budapesta, Praga sau Gdansk, n-au făcut-o pentru că erau de altă religie, catolică, mai exact. Parcă n-aş crede că aceasta este explicația.
Uite, sârbii sunt tot ortodocși. Grecii, la fel. Când mai toți au tăbărât peste țara lor, după 1990, sârbii, oamenii simpli, de pe stradă, s-au adunat pe podurile spre care ținteau americanii ajunși în Europa să-i apere pe musulmani. Grecii ies în stradă de câte ori li se pare că li se face o nedreptate.
Ce face românul?
Se uită la televizor la cei ce-i fură țara…
