Posts

De ce-aș crede că Merkel este altfel?

Image
De Eugen Matzota https://francais.rt.com/opinions/30937-attentat-berlin-france-menacee După ce am publicat ieri seara o idee ce mi-a apărut ca fiind de-a dreptul genială, am fost întrebat dacă sunt nebun sau doar vreau să las această impresie.

Ce vrea Merkel, de fapt?

Image
De Eugen Matzota Ca și acum câteva luni, când a avut loc tragedia de la Nisa, scriu sub imperiul unei alte tragedii, cea din Berlin. De aceea, aș putea greși, că om sunt, supus greșelii. Acum, zeci de oameni care credeau că se pot bucura în siguranță de bucuriile Crăciunului. Fiind în capitala Germaniei, aveau mare încredere în celebra siguranță germană.

Nu sunt eu Stăpânul Inelelor...

Când citesc Bhagavad-Gita și reflectez la cum a creat Dumnezeu acest univers, orice altceva mi se pare atât de superfluu . Albert Einstein

Vlahi, români, armâni

Image
VLAHI   sau ARMÂNI Termenul de aromâni   este inventat de Gustav Weigand   odată cu publicarea la Leipzig , în 1895, a lucrării Die Aromunen . Ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen . De aceea, am folosit termenul de vlahi   până la evenimente ce au avut loc înainte de anul 1895. Din acest moment încolo, am folosit termenul de armâni , aşa cum se numesc ei înşişi, de altfel. Am făcut această alegere doar pentru a simplifica lucrurile, fiind mult prea multe variante, nepotrivite pentru cititorul neavizat, care doreşte doar să afle mai mult. De aceea, informaţia, aşa cum provine din documente, este prezentată pe larg în note sau în anexe. Astfel, credem că vom face mai multă lumină pentru aceia care vor ajungă la surse, pentru cei care vor să înţeleagă mai mult din multitudinea de nume primite de armâni   din comunităţile în care au trăit, de la vecinii lor, de la alţii ce i-au întâlnit în călătoriile lor etc. 

MASONERIE: Filiere diferite, aceeaşi ţintă...

Image
Radu Câmpeanu, obişnuit să dea ordine, pardon, lecţii... Două filiere importante, relativ diferite, adulmecau atmosfera din România de după decembrie 1989. Una era filiera franceză, care ar fi putut fi justificată de Lumina ţinută aprinsă la Paris de către Marcel Schapira, ca şi de preferinţa celor care conduceau România pentru sora cea mare, Franţa. Varianta germană, propusă de unii mai destupaţi la minte, a fost dată la o parte de cei care aveau planurile făcute dianainte. Cealaltă filieră ar fi trebuit neapărat să vină pe filieră anglo-saxonă, indiferent din ce ţară ar fi aterizat practic.

Securitatea şi lista lui Soros (II)

Image
Soros - un exemplu al celor care slăbesc statele naţionale, spunea premierul Orban. De Eugen Matzota E greu să scrii despre George Soros. O faci cu teama că, dacă te bagă cineva în seamă, vei fi făcut una cu pământul. Are mult prea mulţi oameni infiltraţi în zone-cheie pentru propaganda sa anti-naţională, cea care vrea să şteargă frontierele şi să permită imigranţilor de oriunde ar fi ei să distrugă Europa construită în mai mult de mie de ani. O voce singulară în corul celor care cântă cum dictează nişte funcţionari UE prea bine plătiţi pentru ceea ce idei au este Viktor Orban, premierul Ungariei, care spune lucruri dure despre George Soros, chiar dacă este ungur de-al lui: „Numele lui este, probabil, cel mai puternic exemplu al celor care susţin orice  slăbeşte statele naţionale, ei susţin tot ceea ce schimbă stilul de viaţă tradiţional european”, a declarat Orban, într-un interviu la postul public de radio Kossuth.

Alexandru Lăpuşan a plecat puţin

Image
De Eugen Matzota Sandu nu mai este printre noi. A plecat puţin mai devreme şi ne aşteaptă într-o lume mai bună. Zâmbetul lui Alexandru Lăpuşan ne făcea mai buni, aşa cum era şi el. Acum, zâmbetul lui ne-a rămas doar în fotografii, poate… Sandu a fost cu siguranţă un om bun trimis printre noi să ne mai lumineze zilele petrecute pe acest Pământ. M-a cucerit de când l-am văzut prima oară. Nici vorbă să-ţi dea impresia funcţiei pe care-o ocupa în stat, nici vorbă! Era pur şi simplu Sandu, omul care avea răbdare să te-asculte, pentru ca apoi s-alerge în treburile sale, dar numai după ce-ţi asculta păsul. Era o vreme când ne vedeam o dată la două săptămâni. Mai erau şi alţii ce nu prea aveau timp de asemenea întâlniri şi profitau de asta ca să lipsească mai mereu. El, nu. Venea cuminte şi zâmbitor şi ne bucuram cu toţii că suntem împreună. Acum, el a plecat după cei ce au luat un tren mai devreme. Dar el a rămas cu noi, cu zâmbetul său cald cu tot. L-am as...