Alexandru Lăpuşan a plecat puţin
De Eugen Matzota
Sandu nu mai este
printre noi. A plecat puţin mai devreme şi ne aşteaptă într-o lume mai bună.
Zâmbetul lui Alexandru Lăpuşan ne făcea mai buni, aşa cum era şi el. Acum,
zâmbetul lui ne-a rămas doar în fotografii, poate…
Sandu a fost cu
siguranţă un om bun trimis printre noi să ne mai lumineze zilele petrecute pe
acest Pământ. M-a cucerit de când l-am văzut prima oară. Nici vorbă să-ţi dea
impresia funcţiei pe care-o ocupa în stat, nici vorbă! Era pur şi simplu Sandu,
omul care avea răbdare să te-asculte, pentru ca apoi s-alerge în treburile
sale, dar numai după ce-ţi asculta păsul.
Era o vreme când
ne vedeam o dată la două săptămâni. Mai erau şi alţii ce nu prea aveau timp de
asemenea întâlniri şi profitau de asta ca să lipsească mai mereu. El, nu. Venea
cuminte şi zâmbitor şi ne bucuram cu toţii că suntem împreună.
Acum, el a plecat
după cei ce au luat un tren mai devreme. Dar el a rămas cu noi, cu zâmbetul său
cald cu tot. L-am ascuns bine de tot în adâncul inimii..
